ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Calendarul acţiunilor culturale,

organizate şi co-organizate de Complexul Muzeal Arad

22 noiembrie – 1 decembrie 2016

 

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Centrul Municipal Cultural Arad, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Arad, Galeriile Turnul de Apă Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Arad, organizează expoziţii pentru public, respectiv ateliere interactive/tur ghidat pentru elevi.

.

1.Tur ghidat pentru elevi

Arad 1918 – locuri unde s-a scris istoria

Centrul vechi al Aradului

Marţi, 22 noiembrie – Vineri, 25 noiembrie

Complexul Muzeal Arad propune şcolilor tur ghidat în oraşul Arad, unde elevii vor descoperi rolul personalităţilor arădene, subliniind rolul Aradului, în cursul lunii noiembrie al anului 1918, la organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Ce vom vizita?

Sala Unirii (Palatul Cultural) – Piaţa Avram Iancu – Palatul Ziarului Românul/ Muzeul Memorial Vasile Goldiş – Casa Ştefan Cicio-Pop – Bulevardul Revoluţiei (fostul Corso) între Teatru şi Palatul Administrativ.

Sala Unirii a Complexului Muzeal Arad ilustrează desăvârşirea procesului de constituire a statului naţional român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie al anului 1918 pentru organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoraţii, acte oficiale, documente, fotografii de epocă, obiecte personale, oglindesc pe deplin marele efort desfăşurat de oraşul nostru în vederea pregătirii şi realizării marelui act istoric de la 1 Decembrie 1918.

Şcoli participante: CN „Moise Nicoară” Arad (clasa a 8-a); Liceul Sântana (clasele liceale); Şcoala Gimnazială „Aron Cotruş” Arad (clasa a V-a şi a VI-a).

Eveniment realizat în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad.

2.Atelier pentru preşcolari

La mulţi ani, România!

Grădiniţa PP „Gulliver” Arad

.

Vineri, 25 noiembrie, orele 10.00-12.00

Activitatea stârneşte curiozitatea preşcolarilor faţă de obiectele din muzeu. Activitate interactivă, de tipul „cu mâinile pe obiecte”, cu atelier de creaţie pentru copii: felicitări şi cocarde tricolore.

Grădiniţa PP Gulliver Arad

Eveniment realizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad

3.Concursul pentru elevi

Marea Unire din 1 Decembrie 1918

Colegiul Naţional „Vasile GoldişArad

Luni, 28 noiembrie, orele 13.00

Eveniment realizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad

.

4.Expoziţia foto-documentară

Arădeni în războiul cel mare. Primul Război Mondial şi Marea Unire

Sala Regele Ferdinand (Palatul Administrativ)

Marţi, 29 noiembrie – Miercuri, 30 noiembrie 2016

Consiliul Judeţean Arad

Joi, 1 decembrie – 10 decembrie 2016

Orar: 09.00-17.00

Intrarea este liberă

Eveniment realizat în colaborare cu Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Centrul Municipal Cultural Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Centrul Municipal Cultural Arad, Arhivele Naţionale ale României – Serviciul Judeţean Arad, Biblioteca Judeţeană AD Xenopol Arad.

Adelina Stoenescu

Expoziţia de fotografie şi video afis-expoUn drum cât o sută de vieţi Artist vizual Renée Renard (Curator programul cultural Timişoara 2021)

Sala Ovidiu Maitec Muzeul de artă/Complexul Muzeal Arad Str. Gh. Popa 2-4, etaj 2 Vernisaj: miercuri, 2 noiembrie, orele 17.00 Ateliere interactive pentru elevi: 7-11 noiembrie

Lucrările expoziţiei sunt cu­­prin­se în următoarele sub­ti­­­­­­­­tluri: Rădăcini, până la cer; Cap­cană pentru vise; Rămas bun. Pentru totdeauna; Din Rusia, cu dragoste şi Notre Père, Vaterunser, Miatyánk, Tatăl Nostru, Pai Nosso. O componentă importantă a acestui proiect a fost trimiterea lucrărilor în toate colţurile lumii, dând astfel posibilitatea per­­­­­­sonajelor şi poveştilor lor să călătorească pentru întâia oară, liber. Lucrări din acest proiect au fost prezentate, până în prezent, în cadrul unor expoziţii în ţară (Timişoara, Iaşi, Jimbolia, Sibiu) sau selectate în competiţii şi manifestări internaţionale (Rignac/ Franţa, Evora/ Portugalia, Madrid şi Insulele Canare/ Spania, Klaipedia/ Lituania, Lousã şi Candal/ Portugalia, Denton (Tx)/ SUA, Lahti/ Finlanda).

„Este povestea familiei mele franceze din Tomnatic, cu rădăcini în Lorena secolului XVIII. O istorie reconstituită din fotografiile, documentele şi scrisorile dintr-o cutie veche pe care ani de-a rândul nu am avut puterea să o deschid. O târzie dar absolut răvăşitoare înţelegere a ceea ce înseamnă cu adevărat „plecare”, „despărţire”, „dezrădăcinare”. Deportările bunicilor în Rusia, ale străbunicilor în Bărăgan, ale tatălui la Canal. Dedublarea la care eşti în permanenţă supus, atunci când eşti nevoit să trăieşti după cum vrea ISTORIA. Dar o la fel de profundă înţelegere a faptului că te poţi întoarce „acasă” chiar dacă acolo nu te mai aşteaptă nicio casă; că puterea credinţei şi supravieţuirea Spiritului te salvează chiar şi atunci când Istoria pare să nu-ţi mai dea nicio şansă.”, declară Renée Renard.

Notre Pere, Vaterunser, Miatyank, Tatăl nostru, Pai Nosso La Tomnatic Tatăl Nostru se mai spunea în franceză, în urmă cu ceva vreme. Se spunea şi în germană, şi în maghiară, şi în română… dar cei care îşi simţeau încă vii rădăcinile din Lorena secolului XVIII îl aveau ancestral impregnat în limba franceză. Plecaseră în 1770 din Lorena cu speranţa unei vieţi mai bune în Banat. Au marcat definitiv un loc pe hartă şi au fost cu atât mai mult marcaţi de Istorie. Au parcurs un drum cât o sută de vieţi… Iar gândul la acel „acasă” la care într-un final, te vei întoarce, te ajută să te desprinzi de trupul care locuieşte într-o groapă în pământ, împinge vagoane într-o mină de cărbune, sapă la Canal, moare în fiecare zi de dorul de casă, sau moare, pur şi simplu. Te ajută să te desprinzi de trup şi te afunzi în fiinţa ta şi spui Tatăl Nostru în franceză, în germană, în română, dar de fapt nici nu are importanta în ce limbă îl spui… Important e că te salvează. Oriunde ai fi. Lucrările în limba română au fost expuse în octombrie 2013 în cadrul expoziţiei Crucea de la Mănăstirea Golia din Iaşi. Cele în limba franceză au fost selectate şi expuse în septembrie 2013 la International Project of Callygraphy & Art of Penmanship – Callygraphy & New Medias din Klaipeda/ Lituania. Iar cele în portugheză au fost făcute cu gândul la tatăl meu care şi-a dorit foarte mult să vadă Portugalia, dar a murit cu puţin timp înainte de călătorie. Lucrările au fost expuse pe străzile din Candal şi distribuite locuitorilor din Lousã în septembrie 2013 prin proiectul Papergirl Portugalia.

 

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

Complexul Muzeal Arad

Muzeul Oraşului Lipova

(Lipova, Casa Sever Bocu, Str. N. Bălcescu 21)

Tel: 0257. 563.303

Program de vizitare: Ma-D 9.00-17.00; L– închis

 
image description
image description

Casa Sever Bocu

Muzeul este adăpostit de casa care a aparţinut omului politic bănăţean, Sever Bocu (1874-1951), în anii `20-’50 ai secolului trecut.

Edificiul exista încă din secolul al XVIII-lea, pentru ca în secolul al XIX-lea să intre în proprietatea familiei Missici. Mai târziu, în anul 1922 clădirea era cumpărată de Sever Bocu. Acesta face reparaţii, modificări, dar păstrează planul general, schimbă doar partea superioară a edificiului, oferindu-i un aspect monumental, de palat în stil franţuzesc, elegant şi rafinat. Cele cinci săli ale expoziţiei permanente păstrează încă amenajările interioare fastuoase comandate de Bocu: parchetul cu intarsii, sobele din faianţă vieneză, policandrele şi oglinzile din cristal, piese de mobilier, un şemineu realizat din marmură de Carrara.

 

Colecţia de artă Eleonora Costescu şi Vasile Varga

În expunere se află colecţia de artă donată muzeului de familia Eleonora Costescu şi Vasile Varga, în 1980: pictură din şcolile flamandă, italiană, engleză, franceză, maghiară precum şi piese de artă decorativă (argintărie, porţelan, sticlărie).

Un segment important al expoziţiei este dedicat picturii româneşti moderne (Ştefan Luchian, Ion Andreescu, Gheorghe Petraşcu, Dumitru Gheaţă, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu), dar şi artiştilor contemporani.

  Colecţia Ştefan Crişan

Colecţia de artă bisericească, donată muzeului arădean de clericul ortodox Ştefan Crişan, cuprinde: icoane pe lemn, carte veche şi alte obiecte de cult datând din perioada secolelor XVII-XIX. În expunere, se află, între altele: Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia, 1648), Îndreptarea legii (Govora, 1652), Sf. Aer, brodat pe catifea neagră (sec. XVI-XVII), un engolpion episcopesc (sec. XVII), un orar diaconesc (1606), o cruce sculptată în lemn (sec. XVII).

  Evenimente în luna septembrie

Cu prilejul Zilelor Oraşului Lipova, 7-8 septembrie, Muzeul Oraşului Lipova, în parteneriat cu Atelierul Fanteziei/ Clubul Copiilor Lipova, prezintă expoziţia cu lucrări în tehnica quilling „Flori multicolore”, realizată de copiii cercului, coordonat de prof. Camelia Iordache.

În a doua jumătate a lunii septembrie, Complexul Muzeal Arad/Muzeul Oraşului Lipova, organizează expoziţia de artă plastică „Pictori lipovani”, care reuneşte lucrări semnate de artiştii Elena Buha, Mariana Ştefănescu, Camelia Iordache, Iulian Covaci, Maria Dragan, Varga Anton.

 

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

 

Complexul Muzeal Arad

Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” Şiria

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Tel. 0257. 384.088

Muzeograf: Laura MATEŞ

 

Cu prilejul comemorării a 91 de ani de la moarte marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi în această vară să viziteze expoziţiile dedicate scriitorului şirian, deschise la Castelul Bohus din Şiria.

 

Muzeul este găzduit de Castelul Bohus, clădire construită în stil neoclasic, încărcată cu o bogată istorie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revoluţionare maghiare în fata generalilor austrieci şi ruşi, la 13 august 1849. În parcul castelului se află statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Şirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia.

 

Înfiinţarea

Muzeul memorial din Şiria a luat fiinţă în anii `60, prin strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi constituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afla casa lui Ioan Slavici în Şiria. Spaţiul necesar organizării expoziţiei a fost găsit în monumentala clădire a Castelului Bohus, aflată la acea vreme într-o avansată stare de degradare.

Pentru constituirea fondului Slavici au fost investigate diferite biblioteci şi arhive, iar descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii. Deschiderea oficială avea loc în anul 1959, expoziţia fiind organizată de specialiştii Muzeului Judeţean Arad, în fondul căruia se află bunurile de patrimoniu, legate de viaţa şi opera lui Slavici.

 

Expoziţia Slavici

I Slavici cu sotia Eleonora si fiul Titus dupa incarcerarea la Vacz_foto din 1889 in SileziaExpoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă  şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institutului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învăţământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.

De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

 

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

Complexul Muzeal Arad

Expoziţia de istorie contemporană

Palatul Cultural / Expoziţia de istorie, etaj 2

(Piaţa George Enescu 1, Arad intrarea dinspre Parcul Copiilor)

 

Expoziţia Arad – Decembrie 1989

Expoziţie realizată de Complexul Muzeal Arad în colaborare cu Asociaţia „21 decembrie 1989” Arad

Arad - 1989_8Donaţiile generoase, ale participanţilor la evenimentele din decembrie 1989 şi ale revoluţionarilor, pentru colecţia muzeului arădean, au făcut posibilă constituirea unui fond documentar, ce cuprinde 400 de obiecte muzeale, donate în perioada 2004-2016. Primul proiect expoziţional pe această temă, unul inedit la acea vreme în România, a fost deschis în cadrul expoziţiei permanente de istorie a Complexului Muzeal Arad, în anul 2004.

Expoziţia Arad – Decembrie 1989, redeschisă în anul 2015, este dedicată arădenilor, oameni obişnuiţi, majoritatea ano­nimi după `90, aflaţi în centrul schimbărilor, din decembrie 1989 din Arad. Alegerea spaţiului expoziţional nu a fost deloc întâmplătoare, în sălile respective, în perioada anilor `80, era deschisă publicului expoziţia Construirea socialismului în judeţul Arad. Noul concept expoziţional urmăreşte firul evenimentelor, cronologic, grupate în două perioade distincte în cazul oraşului Arad: ziua de 21 decembrie până în după-amiaza zilei de 22 de­cembrie 1989, perioada non­­­violentă şi respectiv, din seara zilei de 22 până în 25 decembrie 1989, perioada vio­­­lentă.

Colajul „orele Aradului”, pre­­zintă cronologic, e­­­­ve­ni­­­mentele de la Arad, din două perspective: cea a fotografului-documentarist al Securi­tăţii şi respectiv, a fotografului-documentarist al mu­­ze­u­­­­-lui. Colajul de fotografie-document, însumând peste 80 de fotografii din perioada 21-22 decembrie 1989, reprezintă co­­loana vertebrală a întregii expoziţii, structura pe care aceasta a fost modelată. Obiec­tele personale, fotografiile, mărturiile eroilor de la Arad, răniţi sau ucişi în perioada 23-25 decembrie 1989, aduc o puternică încărcătură emoţională ultimului segment al expoziţiei.

  Expoziţie şi instalaţie textilă Mahrame: Portrete şi Nume: Martiri ai regimului comunist

Curator: dr. Irina Hasnaş – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) Bucureşti

Numele expoziţiei tri­­mite la Mahrama Veronicăi. A­­ceastă temă este reprezentată în pictura bisericească prin imaginea unui ştergar, cu ce­­le două capete strânse şi pe mijloc cu capul lui Iisus. Se inspiră din momentul când, pe drumul Golgotei, o femeie şterge, cu năframa ei, chipul lui Iisus în suferinţă. Pe nă­framă rămâne urma chipului Mântuitorului, cu coroană de spini. De aceea femeia s-a chemat Veronica – „vero i­­con” (icoană adevărată).

Mahramele sunt pânze ţesute în casă, pe ele fiind imprimate portretele unor oameni fotografiaţi în timpul detenţiei – în momentele lor de suferinţă şi umilinţă, fotografiaţi pentru dosarul de anchetă, mărturii rămase în arhivele CNSAS. Fiecare mahramă, diferită şi unică, poartă figura unei persoane reale, cu destinul ei din România anilor `50.

În cursul anului 2014, mahramele au fost itinerate în holul central al Penitenciarului Râmnicu Sărat şi apoi în Turnul Temniţei din cetatea Făgăraşului, unde este găzduit Muzeul Ţării Făgăraşului şi, cu ocazia comemorării a 25 de ani din 1989, la Câmpulung Muscel, în Galeria de Artă.

Vernisată cu prilejul Nopţii muzeelor în 2016 şi găzduită temporar în spaţiul muzeal arădean, expoziţia este vizitată de un public numeros, Mahramele alăturându-se altor expoziţii, care propun naraţiuni sau teme de istorie recentă.

 

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

Casa Memorială „Ioan T. Florea” Covăsânţ

Muzeul se poate vizita la cerere

Contact: Mariana Ţuna (Asociaţia Culturală „Ioan T. Florea”), tel. 0257 385 388

 

it floreaCasa memorială „Ioan T. Florea” din Covăsânţ a fost deschisă publicului, într-un cadru festiv, în urmă cu doi ani, prin strădania Asociaţiei Culturale „Ioan T. Florea”, preşedinte Mariana Ţuna, cu sprijinul Complexului Muzeal Arad. Casa memorială cuprinde, în primul rând, expoziţiile dedicate folcloristului Ioan T. Florea şi soţiei sale, Ileana Florea, muzeograf la Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” din Șiria.

Expoziţia

Casa Memorială „Ioan T. Florea” este deschisă în casa soţilor Ioan şi Ileana Florea din Covasânţ. Interioarele păstrează atmosfera unei case de intelectuali din Podgoria Aradului, nelipsite fiind mobilierul original, pianul şi instrumentele muzicale, dar şi numeroase fotografii, ce spun povestea familiei de aproape un secol. În expunere se află obiecte personale ale soţilor Florea, dar şi obiecte care vorbesc despre munca lor – în primul rând cadre didactice dedicate şi cercetători pasionaţi: diplome, distincţii, fotografii de la diverse conferinţe şi concursuri. Un segment important al expoziţiei surprinde munca de teren a folcloristului Ioan T. Florea, iar caietele de însemnări, fişele şi fotografiile vorbesc despre pasiunea şi dragostea sa pentru folclorul românesc. Corespondenţa cu etnomuzicologii Ioan Brăiloiu, Ovidiu Bârlea, Tiberiu Brediceanu, Caius Lepa şi Marcel Cellier, cu Emil Monţia şi Sabin Drăgoi, compozitori, cu interpreţii de muzică populară Petrică Paşca, Dumitru Fărcaş, Gheorghe Zamfir, stă drept mărturie pentru respectul şi aprecierea de care s-a bucurat în lume cercetătorul şi folcloristul din Covăsânţ.

Povestea unei familii de intelectuali din Podgoria Aradului

Ioan T. Florea (1920-2001) a fost învăţător în Covăsânţ în perioada 1942-1949, pentru ca mai apoi să fie numit director de şcoală în localitate, perioadă în care a fost numit şi asistent la Institutul de Folclor din Bucureşti, condus de Harry Brauner, apoi de Sabin Drăgoi. În perioada celor 5 ani, cât a predat la Covăsânţ, şi-a  dublat profesia de dascăl cu pasiunea muzicală, pe care şi-o cultivase în perioada studiilor din cadrul Școlii Normale. Au fost ani de muncă intensă, atât de culegere a folclorului muzical din localitate şi localităţilor din jur, între care un loc de seamă îl purta Șiria, dar şi de conservare al acestuia prin notarea pe viu a sute de melodii. A fost fermecat de armonia corzilor (viorilor) sau stilul de acompaniament al broancei. În lucrările, pe care le-a publicat mai târziu, apar detaliile specifice doar acestor tarafuri din Covăsânţ, dar şi a celor din Cuvin, Sâmbăteni, Radna. Profesorul Tiberiu Alexandru din Bucureşti, fiind profund impresionat de colecţia sa de folclor, dar şi de hărnicia şi dăruirea lui, precum şi de priceperea sa de a nota muzical, îl va duce la Bucureşti pentru a fi angajat ca asistent definitiv în cadrul unei instituţii specializate, devenită ulterior, cunoscutul Institut de folclor.

Absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Ioan T. Florea a activat ca folclorist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. În cadrul instituţiei muzicale arădene Ioan T. Florea a valorificat culegerile făcute în tinereţe, dar şi cele pe care le-a făcut în diferite zone ale Transilvaniei: Podgoria Aradului, Câmpia Aradului, Zona Munţilor Apuseni, judeţele Hunedoara, Sălaj, Bihor. Acestea vor constitui conţinutul studiilor sale pe care le va elabora şi, desigur, vor înfrumuseţa repertoriul orchestrei populare arădene, care va face numeroase înregistrări pentru Radio Bucureşti, Timişoara, Cluj, multe dintre ele fiind incluse în fonoteca de aur a radioului. A făcut sute de înregistrări cu tarafurile existente în zonă, al lui Lică Șoimoşanu din Sâmbăteni sau al lui Ioan Muntean Manole din Covăsânţ, care sunt depuse în arhiva Institutului de Folclor din Bucureşti.

A publicat numeroase articole despre folclorul muzical, a ţinut conferinţe, concerte, lecţii cu tematică folclorică, a participat la simpozioane sau sesiuni ştiinţifice, organizate de prestigioase instituţii de cercetare sau ale Universităţilor din Timişoara, Cluj şi Iaşi. A scris cărţi, în care sunt incluse o parte din cercetările asupra melodiei de joc. În 1983 au apărut volumele Folclorul muzical din judeţul Arad cu 500 de melodii de joc, Culegere de Folclor Muzical, iar în 1998 volumul Scrieri etnomuzicologice. Împreună cu orchestra „Rapsozii Zărandului” din Arad a făcut mai multe înregistrări pentru Radio-TV.

Ileana Florea (1943-2012), absolventă a Universităţii din Timişoara, a fost profesoară de limba şi literatura română şi muzeograf la Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” din Şiria, timp de peste 40 de ani, fiind sufletul muzeului şirian. Pe parcursul carierei sale, a fost preocupată permanent de îmbogăţirea patrimoniului cultural al muzeului arădean, dar şi de valorificarea acestuia, prin organizarea unor expoziţii şi simpozioane închinate lui Ioan Slavici, organizarea de concerte, întâlniri cu personalităţi din lumea literară şi muzicală, în casa lui Ioan Slavici şi Emil Monţia.

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

 

Noaptea Muzeelor 2016

Sâmbătă, 21 mai

Intrarea este liberă

 

Expoziţia de istorie/ Palatul Cultural, etaj 2

– intrarea dinspre Parcul Copiilor (20.00-02.00)

Expoziţia permanentă de istorie

Principalul punct de atracţie din cadrul segmentului de expoziţie dedicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revoluţia europeană de la 1848/49. Sala Unirii ilustrează desăvârşirea procesului de constituire a Statului Naţional Român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoraţii, acte oficiale ale Gărzilor şi Consiliilor naţionale române din aceasta perioadă oferă o ima­gine sugestivă asupra mecanismului realizării marii uniri.

Expoziţia Bizere – art & technology

Expoziția „Mănăstirea Bizere – Viața monastică, artă și tehno­logie”, este organizată în colaborare cu Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia. Proiectul expozițional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia) are drept scop valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumușeni/ județul Arad și a fost vernisat anul trecut la Alba Iulia cu prilejul Conferinței internaționale „Monastic life, art and technology in 11th16th century”.

Expoziţia Tezaur 1848/49

Colecţia de relicve, privind revoluţia maghiară din 1848/49, după un lung proces de conservare şi cercetare, a fost prezentată publicului, printr-o serie de expoziţii de mare anvergură, verni­sate în Ungaria, la Szeged, Budapesta, Pécs, respectiv în România, la Arad. Cu prilejul celei de-a 125-a aniversări a Statuii Libertăţii, Complexul Muzeal Arad a deschis pentru public remarcabila expoziţie „Tezaur. 1848/49”, care reuneşte cele mai cunoscute obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a constituit muzeului arădean în a doua jumătate a secolului XIX.

Expoziţia Arad – 1989

Expoziţia „Arad – decembrie 1989”, deschisă în 2015, este dedicată arădenilor, majoritatea anonimi după `90, aflați în centrul evenimentelor din decembrie 1989 din Arad. Expoziția urmărește firul evenimentelor, cronologic, grupate în două perioade distincte: ziua de 21 decembrie până în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 – o perioadă nonviolentă – şi din seara zilei de 22 până în 25 decembrie 1989 – o perioadă violentă. Colajul „Orele Aradului”, prezintă cronologic, evenimentele de la Arad, din două perspective: cea a fotografului-documentarist al Securității și respectiv, a fotografului-documentarist al muzeului. Colajul de fotografie-docu­ment, însumând peste 60 de fotografii din perioada 21-22 decembrie, reprezintă coloana vertebrală a întregii expoziții, structura pe care aceasta a fost modelată.

Expoziţie şi instalaţie textilă „Mahrame: Portrete și Nume: Martiri ai regimului comunist”

Expoziţie şi instalaţie textilă „Mahrame: Portrete și Nume: Martiri ai regimului comunist” Numele expoziției trimite la Mahrama Veronicăi. Mahramele sunt pânze țesute în casă, pe ele fiind imprimate portretele unor oameni fotografiați în timpul detenției. Fiecare mahramă, diferită și unică, poartă figura unei persoane reale, cu destinul ei din România anilor `50.

Proiecţie filme documentare de etnografie

Promovarea tradiţiilor din zona arădeană prin filme etnografice, premiate la festivalurile naţionale de film documentar etnografic: Furcaşii din Avram Iancu, Împletitul de nuiele la Ineu, Olarii din Târnăviţa, Morile de apă din judeţul Arad  

Expoziţia Ştiinţele Naturii/ Palatul Cultural, etaj 2

– intrarea dinspre Parcul Copiilor (20.00-02.00)

Expoziţia Un secol de istorie naturală. Comori ale patrimoniu­lui arădean în colecţia Gimnaziului Superior Regal

O colecţie alcătuită din 164 de piese naturalizate (păsări, ma­mifere, peşti, reptile), cu valoare istorică, patrimonială, dar şi deosebit de atent conservate, ilustrează natura arădeană acum o sută de ani. Vechimea pieselor este dovedită de etichetele originale care s-au păstrat în mare parte. Expunerea Colecţiei Gimnaziului Superior Regal din Arad, alături de piesele naturalizate aflate in patrimoniul muzeului, permite o prezentare complexă a faunei din această zonă geografică.

Expoziţia De la lemnul scobit la tezaur. Odissea unei monoxile

În anul 2012, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care efectua o deplasare pe Mureş cu scopul de a observa starea de conservare a habitatelor şi eroziunea malurilor, în virtutea unui contract privind monitorizarea biodiversităţii, încheiat cu administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, a identificat urmele unui debarcader și o monoxilă în malul stâng al Mureşului, între Insula a III-a şi comuna Zădăreni. Ulterior, ambarcaţiunea a fost recuperată şi dusă la Centrul de Vi­zitare al Parcului Natural Lunca Mureşului unde a fost expusă pentru public. După ce a fost conservată de către o echipă de specialişti de la Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Județean Satu Mare și Complexul Muzeal Arad, monoxila a fost transferată în locul actual de expunere. Pentru utilizarea monoxilelor pe Mureş, domeniile de interes sunt: transportul de persoane, de bulgări de sare, minereu şi de produse finite.

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

 

Programul educațional național Săptămâna altfel, ediția a V-a, la Complexul Muzeal Arad, 2016

Perioada: luni-vineri, 18-22 aprilie, orele 09.15-15.00 (ateliere), 09.15 – 17.00 (vizite)

Intrarea liberă pentru toți vizitatorii muzeului arădean

Activităţi:

Vizite cu ghid/fără ghid: Palatul Cultural, Muzeul de Artă Arad, Sala Clio Arad, Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia Şiria, Muzeul Oraşului Lipova

Ateliere pe teme de arheologie, istorie, științele naturii (Palatul Cultural)

Prezentarea unor descoperiri arheologice recente din județul Arad; prezentarea colecţiilor muzeale; prezentarea de filme documentare pe teme etnografice (Palatul Cultural)

Atelierele pe tema istorie scrisului (Muzeul de Artă Arad)

Tur ghidat în centrul istoric al orașului (Palatul Cultural)

atelier Slavici Siria

Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Arad, Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Arad și cu sprijinul Consiliului Județean Arad va organiza o serie de activități educaționale pentru elevi și preșcolari, activități ce se vor derula în perioada 18 – 22 aprilie 2016, în cadrul programului naţional Şcoala altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun, ediția a V-a, iniţiat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Pe parcursul celor cinci zile, preșcolarii și elevii vor participa la activităţi educaționale și vizite ghidate, sub îndrumarea muzeografilor și arheologilor de la muzeul arădean. Pentru preșcolarii și elevii din învățământul primar și gimnazial se vor desfășura ateliere pe teme de arheologie, istorie, științele naturii și vizite ghidate în expoziția de istorie și științele naturii. Elevii de liceu vor participa la prezentarea unor descoperiri arheologice recente din județul Arad; la prezentarea unor colecţii muzeale; la prezentarea de filme documentare pe teme etnografice. La Muzeul de Artă, expoziția și atelierele interactive cu tema istoriei scrisului vor fi dedicate elevilor din clasa a IV-a, fiind realizate de specialiștii în educație ai Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Arad.

Inedit, în cadrul proiectului Săptămâna altfel, muzeul arădean oferă o activitate educațională, concepută pentru elevii clasei a VIII-a.  Pornind de la cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale orașului, expuse în muzeul de istorie arădean, elevii vor descoperi istoria Aradului și a monumentelor sale, într-un tur ghidat în centrul istoric.

La Palatul Cultural Arad (Piaţa George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor) vor fi deschise pentru vizitare expoziția permanentă de istorie și științele naturii, expoziția Un secol de istorie naturală la Arad (valori ale patrimoniului arădean în colecția Gimnaziului Superior), expoziția De la lemnul scobit, la tezaur. Odissea unei monoxile, expoziția Arad – decembrie 1989, expoziția Tezaur. 1848/49.

La Sala Clio Arad (str. Horia 10), va fi deschisă publicului, începând cu miercuri, 20 aprilie, expoziţia personală de fotografie, semnată de profesorul arădean Virgil Jireghie, cadru didactic la Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad.

La Muzeul de Artă Arad (str. Gh. Popa 2-4, etaj 2) vor fi deschise grupurilor şcolare expoziţiile permanente de artă europeană şi românească, expozițiile și atelierele – marca Kinema Ikon. În perioada Săptămânii altfel, în Sala „Ovidiu Maitec” va fi vernisată expoziţia de colaje a artistei new-yorkeze Inas Al-Soqi.

La Muzeul Oraşului Lipova grupurile şcolare sunt invitate să descopere secretele Casei Memoriale „Sever Bocu” şi frumuseţea colecţiilor de artă Vasile Varga şi Eleonora Costescu.

În Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția Șiria, în Castelul Bohuș, vor fi deschise pentru vizitatori expozițiile permanente, dedicate scriitorului Ioan Slavici și compozitorului Emil Monția, „Sala Capitulării din Castelul Bohuș”, expoziția de ex-librisIoan Slavici”, iar grupurile școlare vor beneficia, gratuit, de ghidaj tematic.

Adelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad