CARAVANA TRADIŢIIOR DE IARNĂ rămâne evenimentul cultural de referinţă al sfârşitului de an. Proiectul, iniţiat şi organizat de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad readuce, pentru al X-lea an consecutiv, în atenţia iubitorilor de folclor datini şi obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă.

„Caravana”, însoţită de renumite ansambluri folclorice locale şi o pleiadă de tineri interpreţi, îşi începe traseul cultural în 26 noiembrie şi continuă până în 18 decembrie, trecând prin bine – cunoscute aşezări arădene: Sebiş, Lipova, Ineu, Şiria, Şagu, Sântana şi Pecica. În acest an, pe scenele sus amintite, vor urca artişti consacraţi, cap de afiş fiind Marius Ciprian Pop.

Noutatea acestei ediţii constă în includerea pricesnelor, a colindelor religioase şi laice susţinute de Paul Krizner şi Feciorii colindători din Sânicolaul Mic, sub conducerea muzicală a lui Vasilică Rus, la Bisericile Ortodoxe din localităţile: Seleuş, Bata, Craiva,Vârfurile şi Chişineu Criş.

Decembrie se îmbracă în straie de sărbătoare, casele creştinilor se deschid colindătorilor pentru a vesti Naşterea Domnului. Se apropie Crăciunul şi bucuria regăsirii datinilor şi obiceiurilor de peste an este atât de vie încât românii, indiferent de zona geografică în care s-ar afla, se întorc la tradiţii, se întorc acasă.

Fiecare dintre noi îşi poate aminti acel acasă… magia sfintei seri de Ajun când „Cerul şi Pământul în cântări răsună/ Ingeri şi oameni cântă împreună”, pe când cuvântul de ordine era ospitalitatea: gazde primitoare, casa curată şi luminată, cu brad verde împodobit, colaci şi vin roşu pe masă, miros de cozonac cu nucă, mere şi gutui coapte în cuptor, liniştea ancestrală tulburată doar de câte o sanie trasă de cai sau de muzicanţii ce duceau vestea Naşterii Mântuitorului.

De altfel, ritualurile primordiale şi legătura omului de rând cu latura divină a existenţei sunt reflectate în repertoriul colindelor cu o tematică impresionantă: Dimineaţa de Crăciun, Trei crai de la Răsărit, Sculaţi fete şi feciori, Noi umblăm a colinda, Ciucur verde de mătasă, Sloboază-ne gazdă-n casă, Florile dalbe de măr, ş.a. nenumărate creaţii anonime.

Aşadar, caravana e pe drum, colindăm şi noi acum:

          „Din an în an sosesc mereu

          La geam cu Moş Crăciun

          E ger cumplit, e drumul greu

          Da-i obicei străbun

                          Azi cu strămoşii cânt în cor

                          Colindul sfânt şi bun

                          Tot Moş era şi-n vremea lor

                          Bătrânul Moş Crăciun …

          E sărbătoare şi e foc

          În casa ta acum

          Dar sunt bordeie fără foc

          Şi mâine-i Moş Crăciun

                          Acum te las: fii sănătos

                          Şi vesel de Crăciun!

                          Dar nu uita când eşti voios

                          Creştine, să fii bun!”

  *  *  *

Seria spectacolelor itinerante va fi încheiată de un concert folcloric extraordinar la Arad, ultima locaţie-gazdă a acestei ample manifestări, îndrăgită de arădeni şi care îşi reînnoiesc urările pentru un an mai bun, ceea ce vă dorim şi dumneavoastră, cititorii noştri, şi tuturor un

CRĂCIUN FERICIT!

AT / Cultura 2016

 

Salonul Internaţional „ARS FOTOGRAFICA”

Cea de-a XVI-a ediţie a acestei manifestări artistice din zona artelor vizuale ne aduce în prim plan arta fotografiei şi a tehnicii fotografice, fiind totodată şi un prilej de a aniversa 110 ani de la înfiinţarea primului club foto din Arad.

Salonul este organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România şi Federaţia Internaţională de Artă Fotografică, cu sprijinul Foto Club Arad, Consiliului Judeţean Arad şi a Centrului Cultural Judeţean Arad.

Proiectul îşi propune promovarea mobilităţii artiştilor amatori şi profesionişti din diferite zone geografice ale Europei, stimularea dialogului şi a schimbului intercultural, creşterea nivelului artei fotografice şi accentuarea componentei educaţionale.

Conţinutul proiectului include etape de pregătire a Salonului: lansarea Regulamentului de înscriere, precizarea secţiunilor „liber color şi liber monocrom”, condiţii obligatorii pentru acceptarea lucrărilor, selectarea acestora de către un juriu de specialitate, vernisaj, premierea celor mai valoroase creaţii …

O expoziţie de tehnică şi fotografie veche arădeană va întregi programul manifestării alături de tipărirea albumului foto al Salonului „Ars Fotografica – 2016”.

Aşadar, arădenii şi toţi cei interesaţi de acest eveniment sunt invitaţi pe 15 noiembrie la sala Cleo la vernisajul expoziţiei unde se vor putea lăsa în voia imaginaţiei şi a simţului artistic pentru a descoperi povestea din spatele fotografiei, căci aşa cum se spune „o imagine face cât o mie de cuvinte”…

AT / Cultura 2016

 

Proiecte autumnale

Promovarea tradiţiei diversităţii în mediul rural rămâ­ne o prioritate şi o constantă a CCJ Arad, fapt evidenţiat prin programe şi proiecte complexe adresate colectivităţilor locale.

Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat se înscrie în acest demers. Evenimentul, aflat la cea de-a VIII-a ediţie şi organizat sub forma unui festival itinerant se desfăşoară anual pe parcursul lunii septembrie în străvechi localităţi viticole: Ghioroc, Şiria, Pâncota, Păuliş, Covăsânţ.

Atmosfera binecunoscută de „surechi”/culesul viilor în podgoriile arădene continuă şi în luna lui brumărel după obiceiul locului.

Cu certitudine, menţinerea în Calendarul evenimentelor a acestui proiect reprezentativ pentru judeţul Arad nu este suficient. Este necesară conexarea manifestărilor cu Drumul Vinului pe al cărui traseu iniţial se deplasa odinioară „Săgeata Verde” , ceea ce ar da mai multă amploare, culoare şi dinamism unui traseu tematic.

Deşi există elemente de infrastructură pentru implementare ca produs turistic, iniţiativele locale sunt limitate, la fel şi implicarea sectorului privat, motivându-se lipsa fondurilor.

În concluzie, Drumul Vinului în Podgoria Miniş-Măderat ar trebui să fie un model economic şi cultural, o destinaţie turistică permanentă cu posibilităţi de recreere pentru vizitatori, locuri în care să ajungi cu uşurinţă făcând drumeţie sau deplasându-te cu bicicleta ori trenul electric; să te poţi plimba printre plantaţiile de vii, să stai de vorbă cu podgorenii, să culegi tu însuţi strugurii, să participi la serbările localnicilor, să vizitezi obiective turistice, să deguşti un vin de bună calitate asezonat cu bucate tradiţionale sau să-l cumperi direct de la producător.

Cât despre potenţialul zonei, acesta este cunoscut şi studiat sub aspect viti-vinicol, oenologic, dar şi din punct de vedere al resurselor cultural-turistice. Punerea în valoare ţine de strategii, fonduri europene şi multă determinare.

Podgoria înseamnă dincolo de tradiţia milenară a plantaţiilor de viţă-de-vie şi producere a vinului, o istorie vie prin monumentele şi vestigiile sale, un mod de viaţă prosper.

Promovarea Drumului Vinului ca destinaţie turistică aduce beneficii de imagine judeţului Arad prin recunoaşterea calităţii vinurilor din această parte a României, faptul că a existat o civilizaţie şi o cultură a vinului.

Un scurt istoric ne arată în documente din sec XII-XIII existenţa viilor în toate satele de la poalele Munţilor Zărand, plantaţii ce produceau vin pentru mănăstirile catolice de la Mocrea, Pâncota şi Arad. Din secolul XVIII, calitatea vinurilor roşii de Miniş începe să fie recunoscută în Europa Centrală şi chiar pe alte continente. Vinul roşu din soiul autohton Cadarca a fost obţinut pentru prima dată la Miniş în anul 1744 şi era unul din vinurile preferate la Curtea Habsburgilor. Renumele internaţional a venit odată cu marile concursuri ca cel de la Londra din 1864 unde s-au obţinut 60 medalii de aur. În cramele Miniş, Pâncota şi pivniţele Paven din localitatea Mâsca se pot degusta – în prezent – vinuri din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Pinot Gris, Burgund, Muscat Ottonel, Riesing Italian, Feteasca Regală şi Mustoasă de Măderat.

Pe acest traseu, turiştii vor descoperi atracţiile turistice ale Podgoriei: Cetatea Şiriei (ruine), Mănăstirea Feredeu, Muzeul Memorial „Ioan Slavici – Emil Monţia” din Şiria, Muzeul Viei şi Vinului de la Miniş, Monumentul Eroilor de la Păuliş, Muzeul Trenului Electric de la Ghioroc ş.a

Iată suficiente motive pentru ca vizitatorii acestor meleaguri ospitaliere cu arome îmbietoare de vinuri nobile să exclame poetic: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă” …

AT / Cultura 2016

 

Centrul Cultural Judeţean Arad… la ceas aniversar

Centrul Cultural Judeţean Arad este un important actant cultural al judeţului, vector de imagine pentru cultura arădeană.

De la înfiinţare (2001) şi până în prezent, instituţia şi-a atins obiectivele majore privind punerea în valoare a potenţialului cultural al judeţului Arad, conservarea şi valorificarea tradiţiilor, coordonarea evenimentelor de anvergură şi interes major pentru viaţa culturală şi spirituală a comunităţilor locale.

Preocupat fiind de păstrarea echilibrului între activitatea culturală urbană şi cea desfăşurată în mediul rural, Centrul identifică şi crează noi programe în acord cu strategia culturală a judeţului Arad, primul document de politici culturale asumat.

Vocaţia sa instituţională este dublă: mai întâi,teatru de vara 2 este vorba, despre CCJA ca iniţiator de programe, proiecte şi acţiuni culturale; în al doilea rând, Centrul funcţionează ca interfaţă între autoritatea finanţatoare – Consiliul Judeţean Arad şi alte instituţii / entităţi diverse.

Calendarul anual al evenimentelor culturale a oferit, de-a lungul anilor, şi oferă, în continuare, principalele repere ce definesc diversitatea şi multiculturalitatea ca elemente de referinţă ale spaţiului arădean.

Promovarea artei şi culturii locale în spaţiul european, colaborarea cu instituţii similare din ţară şi străinătate reprezintă deziderate ce au ca scop nu numai mobilitatea artiştilor, dar şi o percepţie pe măsură ca instituţie de referinţă în cultura arădeană, partener credibil în proiecte internaţionale, definirea unui brand de imagine a judeţului Arad, reflexie a valorilor spirituale şi patrimoniale remarcabile.

Ce înseamnă astăzi Centrul Cultural?

15 ani de activitate (2001-2016), consecvenţă şi referinţă, misiune şi pasiune, citadela culturii arădene din str. George Bariţiu 16, creuzetul în care prind viaţă proiecte – eveniment ce dau culoare, dinamism şi sens existenţei, instituţia vector de imagine a judeţului Arad prin promovarea a ceea ce este valoros.

Cele mai reprezentative proiecte – eveniment care au trecut proba timpului sunt din următoarele arii tematice:

Cultură tradiţională – sarbători autentice din vatra satului arădean, obiceiuri şi tradiţii de neuitat – nedei, dubaşi, târguri; festivaluri folclorice: Moneasa – Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zărandului, «La Izvoare», «La cules de vie în Podgorie», Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Târgul Meşterilor Populari, «Caravana tradiţiilor» etc.

Educaţie permanentă:  Şcoala Populară de Arte, Şcoala de Vară

Arte vizuale: tabere de creaţie, expoziţii de pictură, saloane de fotografie artistică, «Cre-Art»

Arte ale spectacolului: Stagiunea Teatrului de Vară ETHOS, concerte în aer liber

Cultură scrisă: Revista ARCA, monografii, studii şi cercetări, albume hărţi, pliante etc.

Spiritualitate în actualitate: conferinţele „Filocalia”

Civism şi profesionalism: programele «Identitate», Întâlniri cu personalităţi, Cetăţi culturale

Educaţie ecologică şi recreere: Tabăra Moneasa, Căsoaia – Green House

Acestea sunt principalele repere ce structurează Calendarul anual al manifestărilor cultural-artistice, la care se adaugă un management de calitate – directori, şefi servicii în perioada 2001-2016:

Prof. dr. Marius Lazurca, dr. ec. Radu Blaga, prof. Aurora Tătar, jurist Ana Maria Dragoş, dr. Doru Sinaci, dr. etnolog Rodica Colta, prof. Viorel Nistor, dirijor Petrică Paşca, prof. Lucian Ienăşescu.

AT / Cultura 2016

   

Moneasa, augusta festivalurilor…

Staţiunea emblemă a turismului arădean, Moneasa este totodată şi gazda ospitalieră a evenimentelor etno-culturale ce se desfăşoară pe parcursul lunii august în decorul natural de la poalele Munţilor Codru Moma.

mesteri-populariTârgul Meşterilor Populari, aflat la a XIV-a ediţie ca manifestare organizată de o instituţie profesionistă – CCJ Arad, este sărbătoarea artizanilor de pe tot cuprinsul judeţului Arad şi împrejurimi ce se reunesc la Moneasa în zilele de 20 şi 21 august. Meşteşuguri vechi tradiţionale ridicate la rang de artă populară, meserii pe cale de dispariţie specifice activităţilor rurale prind viaţă în mâna meşterilor – olari, cioplitori în lemn, ţesătoare, împletitori de nuiele, frânghieri, pălărieri, iconari ş.a. care îşi etalează produsele şi fac demonstraţii practice în faţa turiştilor prezenţi la standurile cu obiecte manuale.

Târgul se deschide cu o Paradă a portului popular unde pot fi admirate bogăţia şi frumuseţea costumelor tradiţionale într-o cromatică diversă.

De pe aleile umbrite ale staţiunii, publicul vizitator atras de ritmurile muzicii populare se îndreaptă spre Teatrul de Vară unde are loc Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zărandului, un eveniment folcloric de referinţă, marca „Rapsozii Zărandului” organizat sub bagheta dirijorului Petrică Paşca, considerat şi cel mai longeviv festival al României.

Duminică, 21 august se desfăşoară, în prima parte, concursul de interpretare în scopul identificării şi afirmării talentelor interpretative.

Un juriu format din experţi în domeniu precum prof. Gelu Stan şi prof. dr. Daniela Voicilă de la RadioTimişoara vor aprecia evoluţia concurenţilor desemnând câştigătorii celei de-a 46-a ediţii. Partea a doua este rezervată galei laureaţilor care în acest an va avea ca invitaţi speciali pe renumiţii solişti de muzică populară: Tudor Furdui Iancu şi Ovidiu Homorodean.

Acest regal cultural este completat şi de finala Festivalului concurs „La Izvoare” (sâmbătă, 20 august) – secţiunea seniori. Ansambluri şi formaţii de dansatori din principalele areale etnografice ale judeţului Arad – Valea Mureşului, Podgorie, Câmpia Aradului, Valea Crişului Alb şi Ţara Zărandului – selectate de un juriu de specialişti se întrec în finala concursului, susţinând cu măiestrie şi virtuozitate recitaluri în aer liber, apreciate de un public tot mai numeros, iubitor de folclor. Sunt momente unice, irepetabile, un triumf al talentelor şi al valorilor autentice recompensate cu premii şi trofee.

 * * *

Din domeniul culturii tradiţionale face parte şi Tabăra de cercetare etnografică de la Căprioara (29 august – 4 sept.). Este un proiect coordonat de dr. etnograf Elena Rodica Colta prin care se cercetează un obicei viu din patrimoniul imaterial – colindatul cu dube – proiect al cărui obiectiv este inventarierea repertoriului de colinde din localităţi de la Sud de Mureş.

Cât despre conotaţiile lui Gustar – se spune că în august se coc şi se gustă fructele coapte… De asemenea, luna a VIII-a din calendar, denumită după împăratul roman Augustus, iniţiatorul Pax Romana, ne indică o perioadă de pace, prosperitate şi belşug, benefică în toate timpurile.

AT/Cultura 2016

 

În iulie sună clopoţelul la Şcoala de Vară!

Considerând educaţia şi cultura factori de dezvoltare socio-umană, de progres şi ameliorare a calităţii vieţii, Centrul Cultural îşi deschide larg porţile pentru copiii şi tinerii care doresc o vacanţă activă pe timpul verii. Cu un program bine structurat, prichindeii Grădiniţei culturale vor putea desfăşura activităţi specifice vârstei preşcolare – de olărit, mărgelit, actorie, ecopack, decupaj, quiling, creaţie măşti. Oferta în domeniul educaţiei artistice pentru cursanţii Şcolii de Vară este aceeaşi din ultimii 4 ani – elevii pot opta pentru cursuri de teatru – actorie, pictură, dans modern şi dans popular, jurnalism, fotografie, cu accent pe creşterea nivelului de instruire din perspectivă metodologică, activităţi de creaţie ce facilitează dezvoltarea personală şi îmbogăţirea spirituală.

* * *

Sărbătorile tradiţionale de vară sunt atracţia sezonului es­tival, pline de culoare, dinamism şi voie bună. Pentru iubitorii de folclor şi turism de evenimente, C.C.J. Arad oferă o paletă largă de evenimente folclorice pe întreg parcursul verii.

Judeţul Arad, zonă a multiplelor interferenţe culturale, dis­pu­ne de un potenţial remarcabil din acest punct de vedere. O incursiune în enclavele etnografice arădene ne dezvăluie di­­­­­­versitatea sub toate formele – arhitectural, peisagistic, folcloric.

Cine nu a auzit de Târgul de Fete de pe Muntele Găina, de Nedeia Ţării Hălmagiului şi Nedeia de la Tăcăşele, Sărbătoarea Sânzienelor, Sărbătoarea Codrenilor de la Chisindia sau fes­tivaluri recent create precum cel al Părădăicilor de la Macea… Probabil că acesta nu poate rivaliza cu Sărbătoarea Roşiilor – La Tomatina din Spania, dar, cu siguranţă, localitatea de la graniţa României ar fi rămas celebră prin originalitate dacă Festivalul de umor Gura satului şi Festivalul Caricaturii ar fi continuat să aducă în Grădina Botanică de la Macea lumea bună a caricaturiştilor.

Concluzia ar fi despre lecţia consecvenţei în a face lucruri de calitate şi marile evenimente trec graniţa aşa cum Oktoberfest, Bienala de Teatru şi Carnavalul de la Veneţia, Nopţile Albe de la Sankt Petersburg, Târgul Internaţional de Carte Bookarest, Festivalul de teatru de la Sibiu şi multe altele au dobândit no­torietate şi recunoaştere internaţională.

În căutarea propriei identităţi – imaginea judeţului Arad este relevată mai ales de elemente ce definesc cultura tradiţională. Fie că este vorba de tradiţii şi obiceiuri, folclor muzical şi coregrafic, zestrea purtătoare a specificului local arădean trebuie expusă şi valorizată prin produse culturale complexe. Evenimente de referinţă din rândul celor mai cunoscute manifestări folclorice precum Festivalul Cântecului din Ţara Zărandului de la Moneasa, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, „La Izvoare” (restructurat într-un festival al jocului popular), Festivalul Vinului în Pod­gorie, ş.a. – ar putea fi integrate în circuite turistice bine or­ga­nizate. Atmosfera specifică vieţii rurale întreţinută prin ac­tivităţi vivante – gătit în aer liber a unor preparate specifice lo­cale, târguri ale meşterilor populari, demonstraţii practice ale artizanilor (cioplit în lemn, împletituri de nuiele, olărit, activităţi de ţesut şi cusături artistice – broderie etc.), parada portului tradiţional… toate pot reprezenta reţeta unui produs cultural prin care se pro­movează nu numai folclorul autohton dar şi meşteşugurile, iar turiştii au ocazia unor experienţe de neuitat.

Argumentele în favoarea turismului de evenimente sunt şi de natură economică, prin beneficii semnificative aduse locului şi locuitorilor în care se organizează. Bineînţeles trebuie întrunite şi condiţiile minime necesare practicării acestui gen de turism cultural: zonă pitorească, atracţii turistice, obiective de vizitat şi nu în ultimul rând, infrastructură hotelieră.

Festivalurile folclorice se bucură, în general, de o participare numeroasă, de un public entuziast, indiferent de naţionalitate şi reprezintă un prilej de satisfacţie pentru iubitori ai genului, aşa că barierele trebuie depăşite pentru ca Aradul să existe pe harta rutelor culturale, înainte de a deveni o capitală culturală.

AT/Cultura 2016

 

Sebiş, cetate culturală

Consecvent în ceea ce defineşte direcţia strategică „e­­ducaţia artistică şi ştiinţifică permanentă”, Centrul cultural demarează în 2016 seria proiectelor convergente organizate sub genericul „Cetatea culturală”. Ca şi în anii anteriori, obiectivul major este acela de a facilita accesul locuitorilor din localităţile mici ale judeţului Arad la produsele şi serviciile culturale ale instituţiilor profesioniste şi care pot contribui la îmbunătăţirea ofertei de petrecere a timpului liber, la dezvoltarea mediului socio-cultural în scopul creşterii nivelului de civilizaţie şi calitate a vieţii.

La 8 ani de la iniţierea acestui amplu program, iată că oraşul SEBIŞ revine în centrul atenţiei, fiind prima cetate din judeţ a anului 2016, eveniment ce se cere a fi marcat printr-o realizare urbanistică pe măsură: inaugurarea Casei de cultură şi a noului sediu al Bibliotecii orăşeneşti.

Ancorat artistic cu moderaţie – am putea spune, graţie unui Festival de muzică deja cunoscut în zona de vest a ţării – oraşul cetate Sebiş va găzdui timp de trei luni noi evenimente atractive, adaptate preferinţelor publicului larg, precum:

Spectacolul folcloric extraordinar cu participarea interpretului de muzică populară Nicolae Furdui Iancu

Conferinţele culturale cu personalităţi arădene (istorici şi oameni de cultură)

Expoziţia tematică – „Flora, fauna şi turismul din zona Sebişului”

Magia Muzicii – recital în interpretarea Cvartetului de coarde al Liceului de Arte „Sabin Drăgoi”

De asemenea, programul include şi alte aspecte din arii sectoriale ale culturii: educaţia permanentă formativă, documentare şi arhivare, producţii editoriale:

Instruirea metodică a instructorilor de dans popular şi punerea în valoare a elementelor etnografice specifice arealului Valea Crişului Alb – Ţara Zărandului (coordonator Viorel Nistor)

Cercetare istorică şi etnografică a zonei Sebişului – elaborarea Monografiei de la Cărand, autori dr. Elena Rodica Colta şi dr. Doru Sinaci

Inventarierea şi punerea în valoare a colecţiilor şi documentelor Muzeului Orăşenesc Sebiş

Înfiinţarea secţiilor externe ale Şcolii Populare de Arte – profil canto clasic, pictură, joc popular

  *  *  *

Dar luna lui Cireşar aduce şi primele fructe văratice, proiecte din zona culturii tradiţionale: „Muguri de joc arădean” , un festival-concurs de folclor pentru preşcolari organizat de către Pa­latul Copiilor şi Elevilor Arad, la 1 iunie în scopul cunoaşterii şi transmiterii tradiţiilor şi obiceiurilor specifice locale; Festivalul „Ioan T.Florea” de la Covăsânţ, ediţia VII-a (19 iunie), locul unde s-a născut etnomuzicologul cu acelaşi nume şi care prin culegerile sale a adus o contribuţie importantă la întregirea pa­trimoniului folcloric, punându-şi amprenta asupra repertoriului şi stilului de interpretare a Orchestrei „Rapsozii Zărandului”; Festivalul folcloric maghiar – Peregu Mic (18 iunie), Nedeia de la Hălmăgel (20 iunie), Obiceiuri şi tradiţii secăşene – Secaş (25 iunie) şi Festivalul Dansului Căluşeresc, ediţia a XVII-a de la Bocsig (19 iunie) – manifestare tradiţională ce pune în valoare jocul căluşeresc, un obicei străvechi de Rusalii, un dans ritualic practicat în majoritatea zonelor României.

AT/Cultura 2016

SEBIŞ – CETATE CULTURALĂ

Program MAI – IUNIE 2016

Inaugurarea Casei de Cultură şi a Bibliotecii Orăşeneşti Sebiş

Spectacolul folcloric extraordinar cu participarea interpretului de muzică populară Nicolae Furdui Iancu – 27 mai

Coruri din opere celebre – 3 iunie

Conferinţele culturale cu personalităţi arădene (istorici şi oameni de cultură)

Magia Muzicii – recital în interpretarea Cvartetului de coarde al Liceului de Arte „Sabin Drăgoi” – 10 iunie

Expoziţia tematică – „Flora, fauna şi turismul din zona Sebişului” – 6-26 iunie

Instruirea metodică a instructorilor de dans popular şi punerea în valoare a elementelor etnografice specifice arealului Valea Crişului Alb – Ţara Zărandului (coordonator Viorel Nistor)

Cercetare istorică şi etnografică a zonei Sebişului – elaborarea Monografiei de la Cărand, autori dr. Elena Rodica Colta şi dr. Doru Sinaci

Inventarierea şi punerea în valoare a colecţiilor şi documentelor Muzeului Orăşenesc Sebiş

Înfiinţarea secţiilor externe ale Şcolii Populare de Arte – profil canto clasic, pictură, joc popular

Organizatori:

Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Primăria Oraşului Sebiş

Mai cultural, mai educativ… mai sportiv

Agenda culturală a CCJ Arad pe luna mai conturează o ofertă atractivă şi variată ce se adresează majorităţii categoriilor de public şi în care se regăsesc proiecte tradiţionale de succes, arte ale spectacolului şi proiecte inovative.

ion caramitruÎn data de 29 aprilie, începând cu ora 12.00, în Sala „Vasile Goldiș” a Consiliului Județean, se va desfăşura conferința „Limitele aşteptării”. Protagonistul evenimentului este actorul de teatru şi film, Ion Caramitru, director general al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti, Preşe­dinte al UNITER, fost Ministru al Culturii, autor de spectacole, un mare îndrăgostit şi rostitor de poezie românească, un pilon al culturii române. Printre temele conferinței susținute de Ion Caramitru la Arad se numără rolul teatrului în rezistența morală până în 1989, evoluția societății românești după căderea regimului comunist, propriul său parcurs pre și postrevoluționar precum și statutul aromânilor în România.

Expunerea are la bază conferinţa susţinută, în 1992, în Came­ra Comunelor din Londra şi a fost gândită pentru a exprima respect şi recunoştinţă familiilor celor căzuţi în Revoluţie şi revoluţionarilor. În cadrul evenimentului din 29 aprilie cei prezenți vor avea parte și de un moment muzical susținut la marimbă de Sara Gheorghe, elevă olimpică a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad.

Promovarea diversităţii culturale a judeţului Arad, a res­pectului faţă de tradiţii în rândul copiilor şi elevilor reprezintă o preocupare constantă a organizatorilor celei de-a XXII-a ediţii a Concursului Internaţional de Folclor „Aşa-i jocul pe la noi” (Palatul Copiilor, Consiliul Judeţean Arad, CCJ Arad).

razvan-theodorescu-În data de 5 mai Răzvan Theodorescu va fi prezent la Arad pentru a susţine conferinţa „Noi contribuţii la istoria vechii civilizaţii a Romaniei”. Evenimentul va aduce în prim-plan teme precum: ultimele cercetări asupra vechii civilizaţii româneşti, despre o nouă periodizare a acesteia, despre stabilitatea ro­mânească şi ideea dinastică, des­pre conceptele de „mentalitate tranzacţională” şi de „coridoare culturale” şi, nu în ultimul rând, despre istoria regională unde se va dezbate cazul Banatului şi al Crişanei, părţi ale spaţiului european care se numeşte „Câmpia Română de Vest”.

În zilele de 13 și 14 mai, Consiliul Județean Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Primăria Municipiului Arad și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad organizează cea de-a VIII-a ediție a Zilelor Administrației Arădene. Cu acest prilej se va desfășura Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice, la care vor participa peste 70 de cercetători, universitari și oameni de cultură din partea Academiei Române, Universităților din Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara, Constanța, Sibiu, Szeged, Belgrad, Cernăuți etc. De asemenea, în cadrul evenimentului va fi lansat cel de-al VIII-lea volum „Administrație Românească Arădeană – studii și comunicări din Banat – Crișana”, Colecția „Slaviciana – serie nouă”, publicată la Editura „Vasile Goldiș” University Press.

Cercetarea ştiinţifică este reprezentată de un eveniment notabil al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” şi anume Zi­lele Academice Arădene, ediţia a XVII-a. Organizată în perioada 18 – 20 mai în Campusul universitar „Vasile Goldiş” şi Complexul universitar Macea, manifestarea internaţională reuneşte personalităţi ştiinţifice din ţară şi străinătate care vor susţine workshopuri şi conferinţe pe diverse teme de interes academic: Studii culturale şi patrimoniale, Aspecte teoretice şi practice ale europenizării dreptului public şi privat, Economia contemporană şi provocările ei, Noi tendinţe în psihologie, pedagogie şi asistenţă socială, Studii de lexicologie ş.a. Parteneri tradiţionali, Consiliul Judeţean Arad şi Centrul Cultural con­tribuie an de an la reuşita acestei manifestări de prestigiu prin susţinere financiară şi logistică a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, vector de imagine pentru judeţul Arad.

Proiecte inovative din zona „arte ale spectacolului” aduce în atenţia publicului din localităţi ale judeţului Arad microstagiuni teatrale organizate sub genericul „Teatru şi magie la tine acasă, susţinute de Asociaţia ACT-AR.

Promovarea valorilor sportive, a spiritului competiţional, practicarea la nivel înalt a disciplinelor sportive sunt câteva din obiectivele proiectelor de sezon: Raliul Aradului – Campionat naţional, ediţia VIII-a din 13-15 mai, Supermaratonul Arad-Bekescsaba şi retur, ed. XIX, 21-22 mai, Jocurile Na­ţionale Special Olimpycs România 26-30 mai, Maratonul, Semimaratonul şi Crosul Aradului din 28 mai a.c.

AT, CH /Cultura 2016

 

La început de primăvară Centrul Cultural Județean vine cu o ofertă bogată de evenimente culturale și sportive, pentru toate gusturile.

Activităţile incluse în calendar sunt destinate tuturor arădenilor, având în prim-plan cultura, istoria, sportul şi tineretul, spiritualitatea şi educaţia. Proiectele, evenimentele și activităţile care s-au bucurat în ultimii ani de succes, devenind tradiţie, se vor regăsi şi anul acesta în calendar, urmând a se grupa în diverse forme de manifestare culturală, sportivă sau cu scop educaţional.

Comparativ cu anii trecuţi, calendarul din 2016 este mult mai generos din punct de vedere al evenimentelor, un număr de 127 acţiuni fiind finanţate de Consiliul Judeţean Arad, prin intermediul Centrului Cultural Judeţean, dintre care 90 sunt culturale, 18 sportive, 4 spirituale iar 15 de tineret şi învăţământ.

teatrul de vara

Din totalul celor 127 de evenimente, 75 se află cel puţin la cea de-a doua ediţie, diferenţa fiind reprezentată de acţiuni noi, propuse fie de către Centrul Cultural Judeţean, fie de către alţi parteneri din municipiu şi judeţ. Totodată, în acest an se va pune un accent mai mare decât anii trecuţi pe acţiunile de educaţie ecologică și tradiție, dorindu-se inaugurarea Casei Verzi din Căsoia.

Dintre manifestările organizate de Centrul Cultural Județean amintim: 15 ani de existenţă a Ansamblului Cununiţa din Sântana (16 aprilie), Crosul şi Semimaratonul judeţului Arad (28 mai), Teatrul de Vară – extins în locaţii mai ample (iunie-august), pentru a permite arădenilor să participe într-un număr mare la spectacole, festival de muzică la Lipova, Şcoala de Vară (iunie-august), Parada Clătitelor (30-31 iulie), eveniment ce va primi o finanţare mai generoasă, praznicele de Pită Nouă de la Pecica şi Beliu, sărbătoarea Vinului în Podgorie, ajunsă la ediţia cu nr. VIII, Festivalul Amifran – ediţia cu nr. XX (22-28 octombrie), Caravana Tradiţiilor de Iarnă (decembrie), Cetatea Culturală, Identitate şi educaţie ecologică şi conferinţe culturale de amploare, cu invitați de seamă.

Spre deosebire de alți ani, în anul 2016, Centrul Cultural Județean va organiza manifestări şi în alte localităţi din judeţ, nu doar Moneasa, cum se obișnuia până acum. Se va pune accent în special pe oraşul Lipova, oraş cu un potenţial istoric, balnear şi turistic extraordinar. De asemenea, unele acţiuni se vor desfăşura în comun cu judeţele învecinate: Hunedoara şi Timiş. De exemplu, Alaiul dubaşilor va fi organizat în comuna Săvârşin, dar şi în localităţile Făget din Timiş şi Zam din Hunedoara.

O altă schimbare este și faptul că Filocalia, eveniment de anvergură la nivel național, se va desfăşura pe tot parcursul anului și nu se vor mai concentra toate evenimentele într-o singură lună, cum era până acum.

Important de menționat este faptul că, începând din acest an, la Căsoaia şi Moneasa vor fi organizate tabere tematice, în care copiii să îmbine relaxarea cu deprinderea unor abilităţi, cum ar fi muzica sau pictura. În plus, taberele vor fi dotate fiecare cu câte cinci biciclete.

Un proiect mai amplu, legat de hărţile identitare ale Aradului, prima dintre ele fiind harta digitală a monografiilor judeţului Arad este, de asemenea, în calendarul cultural al CCJA.  Monografiile, realizate într-o proporție foarte mare, vor putea fi predate în şcoli, printr-un parteneriat încheiat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad. Cea de-a doua hartă va cuprinde materiale foto-video axate pe dansuri tradiţionale, elemente de identitate, interviuri cu personalităţi ale judeţului Arad, iar cea de-a treia va fi rezervată sportului şi potenţialului turistic al Aradului.

Un alt proiect nou al Centrului Cultural Județean este punerea în valoare a Parcului de Sculptură Monumentală de la Căsoaia, pentru care se vor accesa fonduri transfrontaliere.

Centrul Cultural Judeţean Arad