Revista ARCA – primele numere pe acest an


arca_1-2-3_2016 pina la arte.indd

De fiecare dată când am ocazia – şi acum iar o am – repet până la obstinaţie împrejurarea în care a apărut Revista ARCA. Această revistă ale cărei prime numere sunt mândru că le-am paginat, şi la a cărei apariţie mi-am adus şi eu niţel contribuţia, s-a născut în nebunia manifestărilor revoluţionare din decembrie 1989 şi din zilele următoare, ale anului 1990.

În timp ce voci mai mult sau mai puţin sonore revendicau drepturi politice, sociale, religioase, de grup sau de castă, poetul Vasile Dan, fără să facă zgomot, fără să vocifereze sau să ridice pumnul deasupra capului revendica, aducând argumente logice şi de suflet, dreptul la cultură, prin înfiinţarea unei reviste care să promoveze îndeosebi literatura, cultura în general. Aşa a apărut Revista ARCA. De atunci şi până în prezent, înfruntând vremile, greutăţile, răutăţile, invidiile, guvernările, frământările, succesele… redactor şef al publicaţiei este scriitorul Vasile Dan. Iar revista, iată, a împlinit în acest început de an, 26 de primăveri. La mulţi ani, cu alte cuvinte, dragă ARCA!

Pentru cine nu ştie – dar cine nu ştie? – Revista ARCA este o revistă lunară, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România în format de carte, câte trei numere odată; în acest fel cititorul are la îndemână un conţinut mai uşor de manevrat, compact, mai uşor de parcurs şi de păstrat pe un raft de bibliotecă.

În aceste zile au apărut numerele pe ianuarie, februarie şi martie 2016 ale revistei.

Păstrând ştacheta calităţii literare ridicată, fapt ce i-a conferit de-a lungul anilor prestigiu şi credibilitate, şi acest număr al revistei este interesant, atractiv, tentant.

Am să trec în revistă, atât cât spaţiul ziarului îmi permite, cele mai interesante titluri şi autorii lor.

În rubrica CRONICA LITERARĂ semnează: Vasile Dan „Poza, eschiva, realitatea mimată“ despre cartea lui Şerban Axinte „lumea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut“ şi analiza „Prospeţime lirică şi senzualitate frustă“, despre cartea „Poemele despre Ivan Gogh“ de Maria Pilchin; Gheorghe Mocuţa, – „Robert Şerban: poezia competiţiei cu sinele“ despre cartea „Puţin sub linie“ de Robert Şerban; Romulus Bucur semnează analiza „Dialogul criticii cu sine însăşi“ despre cartea lui Andrei Terian, „Critica de export“.

La rubrica DIALOG, Ciprian Vălean realizează un interviu cu Augustin Gutierrez Canet-Ambasadorul Mexicului la Bucureşti – sub genericul „Despre diplomaţie, jurnalism şi cultură“.

La ARTE VIZUALE semnează: Victor Neumann despre pictorul Cătălin Bălescu; Ioan Paul Colta despre expoziţia „Arheologia Memoriei: Cărţile Pământului“ a artistului plastic Vlad Basarab.

La rubrica PRO MUSICA criticul muzical din Germania, Johannes Waldmann scrie o elegie despre muzicianul şi omul de cultură nonagenar Pierre Boulez, care a decedat în ianuarie acest an.

Tot la această rubrică, Călin Chendea face (în fapt) o amplă şi documentată pledoarie în scris pentru muzica lui Steven Wilson, cunoscutul şi complexul muzician al rock-ului progresiv. Patima, argumentele artistice şi biografice, chiar înflăcărarea cu care Călin Chendea scrie despre acest gen de muzică şi despre acest lider al ei, te convinge să-ţi laşi deoparte preocupările obişnuite (dacă nu cumva eşti ubicuu) şi să-ţi apleci urechea asupra acestei muzici, chiar dacă până acum aceasta te lăsa nicicum…

POEZIE semnează: Olimpiu Nuşfelean, Ioan Barb, Lucia Cuciureanu, Mihaela Oancea, Geo Galetaru, Miruna Mureşanu şi arădeanul Lazăr Magu.

La RESTITUIRI, istoricul Lucian-Vasile Szabo scrie despre „Camil Petrescu şi tentaţiile începutului“; Dumitru Vlăduţ despre „La lilieci de Marin Sorescu“; Iulian Negrilă despre „Constantin Mălinaş (1943-2010“ iar Horia Truţă semnează articolul „Aradul începutului de secol XX. Petrecerea costumată a Reuniunii Femeilor Române“.

La cea mai generoasă rubrică în ceea ce priveşte numărul de titluri, am numit rubrica LECTURI PARALELE, semnează: Radu Ciobanu – Cum ne văd ei; Ionel Bota – Doctrina magiei, sânii prinţesei şi melcul rimelat şi visător…; Ioan Tuleu – Pavel Vesa-cărţi postume; Antoniu Martin – Despre convieţuire; Felix Nicolau – În Italia, porii sufletului se deschid; Anca Giura – „Mergem toţi spre frontieră“; Carmen Neamţu – Fotografia în sepia; Horia Ungureanu – Nechemat în uitare;

Gheorghe Mocuţa – Roman sentimental; Livius Petru Bercea – Energiile liniştii interioare; Florin Dochia – Codruţ Radi-Celălalt, hotar cu mine „Alchimist scornindu-şi aur…“; Constantin Butunoi – Noaptea poetică; Radu-Ilarion Munteanu – Otilia fără enigme (despre cartea „Femeia cu şapte pălării“ de OtiliaŢigănaş); Lucia Cuciureanu – „aici zac cu toţii. de dromader nu se mai ştie nimic.“; Mircea M. Pop – Secvenţe literare germane.

În fine, la PRE-TEXTE semnează Constantin Dehelean – Tot despre libertate, la ACCENT LIRIC Vasile Dan scrie despre „Porumbiţa de lut“ iar la GLOSE , Romulus Bucur semnează „Vremile şi omul“. Text cu care se şi încheie aceste numere din ARCA.

Revista mai conţine un album foto, după lucrări ale sculptorului Vlad Basarab.

Aşadar, cum se zice prin televiziuni: nu rataţi aceste numere din Revista ARCA pentru că nici nu ştiţi ce puteţi pierde!


un articol de Petre Don